„Limba este cheia fermecată cu care descui o ţară şi cunoşti un popor”
Am avut norocul să mă nasc în perioada sovietică în Basarabia, într-o familie, ca atâtea altele, bilingvă. Nu luaţi „norocul” în sens ironic. Poate nu era Basarabia locul ideal să vii pe lume, însă oferea un avantaj incontestabil – bilingvismul. Cel puţin, pentru lingvişti sau pentru cei care pur şi simplu consideră că eşti atâtea persoane câte limbi vorbești. Tatăl meu, deşi născut din tată basarabean şi mamă ucraineancă, are limba rusă drept limbă maternă, din motive neimputabile lui. Inexistenţa școlilor romanești, nevoia de a comunica cumva în familie, poate şi lipsa de voinţă a bunicii mele de a învăţa româna au contribuit toate la acest fapt. Bineînțeles că tatăl meu vorbeşte româneşte, însă gândește şi visează în rusă. Dezavantajul tatălui meu s-a transformat în avantajul meu, pentru că am avut nepreţuita şansă să învăţ a doua limbă de mică. Sarcina n-a fost deloc grea, când majoritatea grădinițelor erau rusești şi majoritatea cărţilor şi emisiunilor la TV erau în rusă. Cele câteva cărţi disponibile în română erau cu grafie chirilică, fie de autori clasici, fie de contemporani basarabeni.
Din fericire, când eram în clasa întâi, am trăit un moment istoric. Ne-am trezit într-o zi în semestrul al doilea că mai avem de învăţat un alfabet: limba română si-a redobândit grafia latină! Şi, odată cu ea, ne-am redobândit accesul la cultura românească! Îmi amintesc cu câtă încântare priveam TVR-ul, emisiunile românești, filmele în original, subtitrate! Cred că încă de atunci am rămas cu fascinaţia pentru subtitrare.
Am frecventat grădiniţa rusă şi şcoala românească, iar studiile universitare şi postuniversitare mi le-am făcut în România. Sunt licenţiată în Administraţie Publică (Universitatea din Piteşti, 2004) şi absolventă a unui masterat în Traductologie (Universitatea de Vest din Timişoara, 2011). Programul de studii de licenţă în Administraţie Publică era format din discipline juridice (70%) şi economice (30%), de aici şi predilecţia mea pentru traducerile juridice şi economice.
Am locuit în România timp de şase ani, iar din 2011 locuiesc în Regatul Unit.
Am început să învăţ engleza în clasa a doua, iar franceza – în clasa a cincea, dar nu mă voi opri niciodată din învăţat. Întotdeauna mi-a plăcut să studiez limbi străine şi să traduc. Pe lângă engleză şi franceză, vorbesc şi puţină italiană şi germană şi înţeleg spaniola.
Traduc în principal din engleză şi franceză în limbile materne – română şi rusă, fiindcă nimeni nu se poate compara cu un vorbitor nativ atunci când vine vorba de transmiterea subtilităţilor şi complexităţilor limbii. În engleză şi franceză traduc documente oficiale, precum certificate, diplome, foi matricole, etc.
Din 2005, de când mi-am început cariera profesională, am lucrat în diferite sectoare (industria hotelieră, telecomunicaţii, o misiune diplomatică, studii de piaţă) şi am deţinut diferite funcţii (interpret şi asistent personal, traducător şi interpret, asistent manager, reprezentant suport clientelă, recepţioneră de hotel). Toate aceste funcţii presupuneau o bună cunoaştere şi o utilizare intensă a limbilor străine, fiind plasate în medii multiculturale. În 2011, urmând sfatul înţelept al lui Confucius – „Fă ceea ce-ţi place şi nu vei mai munci nicio zi din viaţa ta!” – m-am dedicat în exclusivitate traducerilor şi am devenit traducător independent. Confucius a avut dreptate, munca s-a transformat în adevărată plăcere!
Iubesc această meserie pentru că merge mână-n mână cu setea de cunoaştere, cu nevoia de perfecţionare continuă, cu disciplina şi rigoarea, cu efortul creator.